Misiunea Școlii Sanitare Postliceale „I. Gh. Duca” este să ofere elevilor o educaţie de calitate , cu şanse egale pentru toţi absolvenţii, care să-i formeze corespunzător cerinţelor pieţei de muncă locale, regionale, naţionale, europene. Să formăm tineri la nivelul standardelor europene, să-i educăm pentru viaţă şi pentru integrarea cu succes în societate.

Viziunea Școlii Sanitare Postliceale „I. Gh. Duca”

„Împreună cu noi vei învăța cum să devii aproapele oamenilor”

Organizația își propune să asigure elevilor un act educațional complet pentru a fi competitivi pe piața muncii, să formeze specialiști capabili și să îngrijească oameni sănătoși și bolnavi.

Misiunea Școlii Sanitare Postliceale „I. Gh. Duca”

Misiunea noastră este de a creea specialiști pregătiți să acționeze pentru promovarea unui stil de viață sănătos, prevenirea bolilor, îngrijirea și recuperarea pacienților, astfel încât acest fapt să se reflecte în sănătatea individului, familiei și comunității !

Orientarea activității educative va fi concentrată pe:

- consolidarea poziției învățământului postliceal sanitar în regiune;

- respectarea și promovarea valorilor fundamentale ale unei societăți sănătoase;

- crearea unei culturi organizaționale în care să se formeze profesioniștii în asistenţă medicală;

- valorificarea potențialului uman și material propriu organizației școlare pentru formarea de cetățeni pregătiți să abordeze mediul social cu care vin în contact; - onorarea titlului de asistent medical prin activitatea derulata alaturi de partenerii nostri.

1.2 Profilul școlii

Contextul socio-economic şi politic al anului şcolar 2022-2023 ne găseşte stat membru a Uniunii Europene, fapt care impune cu şi mai multă stringenţă necesitatea racordării la standardele şi cerinţele europene în domeniul educaţiei. Studierea sistemelor educaţionale europene şi implementarea elementelor de progres devin o obligaţie morală faţă de tânăra generaţie.

Școala Sanitară Postliceala „I. Gh. Duca” este o institutie de învățământ acreditată de specialitate care acopera cerintele de calificare si inserție profesională în domeniul medical .

Este situată în orașul Horezu , în zona sud-vest Oltenia, în partea de nord a judeţului Vâlcea şi oferă servicii educaționale pe o rază de 20 km , în zona Olteniei de sub munte. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este una din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, create în 1998, fără puteri administrative, funcţiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană.

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia cuprinde cinci judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile structurate în 40 de oraşe, din care 11 municipii, 408 comune şi 2 066 sate. Judeţul Vâlcea este unul dintre cele 41 de judeţe ale României.

Are o populaţie de 413.511 de locuitori şi suprafaţă de 5.765 km².

Din punct de vedere administrativ, judeţul Vâlcea este împărţit în 2 municipii, 9 oraşe şi 78 de comune.

Date statistice ale judetului Vălcea (revizuite - statistica judeţeană 2018):

- număr estimat de absolvenţi de liceu în judeţ = aproximativ 12351

- numărul populaţiei: în judeţ – aproximativ 351.728 locuitori

- număr de cabinete medicale de specialitate în judeţ: 175

- număr de cabinete medic familie în judeţ: 204

- număr de spitale în judeţ: 11

- policlinici: 111

- număr de farmacii în judeţ: 180

Școala Sanitară Postliceala „I. Gh. Duca” a fost înființată în anul 2012 prin contribuția Asociației “Althea”, peroană juridică fondatoare, acreditată prin ordinul de ministru nr 4960/31.08 2018. Este o unitate de învățămănt preuniversitar, particular, cu sediul in orașul Horezu și instruieşte absolvenții ciclului superior al liceului în domeniul Sanătate și Asistență Pedagogică, nivel 5 avansat în calificările: Asistent Medical de Farmacie și Asistent Medical Generalist.

Provenienţa elevilor se bazează pe accesul la educaţie al celor din mediul rural oferind o sansa in plus acestora, conform principiului: resursa urmeaza elevul.

Școala Sanitară Postliceala „I. Gh. Duca” este preocupată de:

- Școlarizarea elevilor intr-un sediu nou si modern dotat la nivelul standardelor europene ce asigura o pregatire teoretica si practica necesara formarii specialistilor in domeniul asistentei medicale;

- Implicarea şcolii în inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor.

Dezideratele de mai sus vor fi asigurate de parteneriatul dintre şcoală, elevi, agenţi economici şi comunitatea locală. Ca urmare a acestei colaborări elevii noştri vor dobândi competenţe şi abilităţi pe tot parcursul perioadei de şcolarizare în concordanţă cu cerinţele angajatorilor, cerinţe ale unei economii bazată pe cunoaştere.

Parteneriatul dintre şcoală şi institutiile medicale sanitare porneşte de la interesele reciproce ale elevilor, şcolii, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate cât de simplă atât de importantă: elevii de azi sunt specialiştii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de absolvenţi bine pregătiţi, cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă comenzilor sociale.

Exemple de bună practică sunt parteneriatele cu Spitalul Orașenesc, Spitalul Judetean Valcea.Ambulanta Horezu, Societati farmaceutice care s-au implicat si se implica în derularea stagiilor de practică a elevilor.

La stabilirea ofertei educaţionale se ţine cont în primul rând de corelarea acesteia cu cererea de pe piaţa muncii. Piaţa muncii locală, judeţeană, regională şi naţională se află într-o continuă schimbare, iar adaptabilitatea şi flexibilitatea sunt condiţii esenţiale de integrare socio-profesională a absolvenţilor învăţământului tehnic şi profesional.

Şcoala noastră a reusit prin eforturi proprii sa asigure baza materială necesara desfasurarii procesului educational, cadre didactice pregatite, parteneriate cu angajatori care să ducă la îndeplinirea obiectivului prioritar al unităţii de învăţământ, acela de creştere a ratei de integrare socio-profesională a absolvenţilor noştri.

Baza materială este completata prin contractul de colaborare cu Grupul Școlar „C. Brâncoveanu” Horezu care ne asigura accesul la o bibliotecă cu un număr de 18650 volume la care se adauga fondul de carte de specialitate oferit prin achiziții și donații de catre Asociatia ALTHEA. Unitatea noastră dispune de laborator de informatică dotat cu 20 de laptopuri conectate la reteaua de internet, o sală de nursing, una de farmacie, 4 Sali de curs, cabinet director.Dobândirea de competenţe de către elevi, în anul şcolar 2021-2022, va fi asigurată de către cadrele didactice ale unităţii noastre de învăţământ, care au pregatirea necesară și folosesc metode specifice acestui tip de instruire.

1.3 Contextul national

Consiliul European de la Lisabona a definit următorul obiectiv pentru Uniune:”Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă şi dinamică economie din lume bazată pe cunoaştere cunoscută din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială”

În contextul reformei Învățământului din România, școlile postliceale s-au dezvoltat în special în cadrul inițiativei particulare, mediu ce a permis o mai bună gestionare a resurselor și o flexibilitate în menținerea sau inițierea unor calificări profesionale impuse pe piața muncii.

Sistemul naţional de învăţământ trebuie să reflecte nevoile specifice şi tradiţiile în materie de educaţie ale societăţii pe care o deserveşte. Funcţia fundamentală pe care o îndeplineşte un sistem eficient este aceea de a oferi societăţii o forţă de muncă adaptabilă, mobilă şi uşor de ocupat, capabilă să aplice abilităţile cerute de piaţa locală, regională şi naţională a muncii.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a impus noi stadii de pregărire cu arii curiculare revizuite sau nou create.Dintre calificările impuse pe piața muncii interne și internationale s-au evidentiat și cele din domeniul sanitar , în special cea de asistent generalist/nursă care oferă o bună inserție a absolvenților.

De asemenea ,școlile postliceale vin în întâmpinarea unor nevoi de calificare cu care se confruntă mulți tineri absolvenți de liceu cu sau fără examen de bacalaureat, cu posibilități financiare mai reduse sau cu un nivel mediu de educație.

Ţinând cont de faptul că educaţia este recunoscută prin Constituţie ca o prioritate naţională şi, luând în considerare principalele coordonate ale Planului Naţional de Dezvoltare, în noua etapă a reformei educaţiei se vor avea în vedere următoarele obiective prioritare:

Această formă de învăţământ este organizată la inițiativa Asociației Althea. Durata studiilor este de 3 ani.

Şcolarizarea este finanţată de solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură pregătirea elevilor.

Politicile naţionale în domeniul educaţiei se vor concentra pe următoarele priorităţi strategice

.4 Priorități, obiective și ținte

ȚINTE STRATEGICE Pentru realizarea misiunii școlii eforturile managementului școlii se vor concentra către atingerea unor ținte strategice. Țintele strategice derivă din misiunea școlii și reprezintă intențiile majore care vor fi transpuse în practică prin proiectul instituțional al unității noastre școlare prin care va fi îndeplinită misiunea asumată.

Obiectivul general

Creşterea calităţii educaţiei şi formarea de profesioniști în domeniul sanitar în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Obiective specifice:

1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere

3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din regiune care au absolvit liceul

5. Sprijinirea iniţiativelor şi parteneriatelor la nivel local și regional pentru dezvoltarea serviciilor medicale

Priorităţi , obiective şi ţinte ale şcolii

Prioritatea 1 : Îmbunătăţirea infrastructurii generale a şcolii

Obiectiv :

· Modernizarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ în vederea asigurării nivelului de competenţe şi abilităţi specifice domeniului medical.

Ţinte:

Achiziţionarea de echipamente, IT şi birotică

Dotarea cu mobilier ergonomic şi materiale didactice moderne a sălilor de curs, laboratoarelor și sălilor de demonstrație ;
Dotarea cu table interactive
Realizarea unei biblioteci virtuale ce va cuprinde suporturile de curs pentru toate disciplinele din planul de invatamant.
Modernizarea spaţiilor de învăţământ şi spaţiilor auxiliare.

Prioritatea 2 – Reconsiderarea managementului la nivelul școlii și al clasei de elevi în perspectiva egalizării șanselor

Obiectiv :

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la cerintele pieţei muncii și nevoile elevilor

Ţinte :

proiectarea manageriala ținând cont de nevoile, aptitudinile, particularitățile elevilor , personalitatea profesorului și cerințele comunității
centrarea procesului de învățare pe elev, pe formarea și dezvoltarea competențelor de bază, pentru încadrarea lor eficientă pe piața muncii

· Integrare socială și profesională a absolvenților;

Prioritatea 3- Formarea continuă a personalului școlii în perspectiva învățământului activ-participativ

Obiectiv:

· Formarea și perfecționarea continuă a cadrelor didactice pentru pregătirea elevilor în concordanţă cu abilităţile şi competenţele cerute pe piaţa muncii

Ţinte:

Dezvoltarea competențelor didactice ale profesorilor în didactica specialității, în managementul educațional, cât și a personalului auxiliar și nedidactic în vederea atingerii standardelor naționale și europene.
Utilizarea unor metode moderne de predare-învațare.
Optimizarea interrelaţiilor ierarhice prin identificarea unor mecanisme mai eficiente pentru consultarea şi comunicarea cu personalul didactic

Prioritatea 4: Planificarea ofertei educaţionale în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

Obiectiv :

Dezvoltarea unui sistem informaţional pentru planificarea ofertei educaţionale în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii

Ţinte:

· Înfiinţarea unei comisii de observare și studiere a pietii muncii (OSP) care ,,să observe” piaţa muncii la nivel local şi regional, capabilă să culeagă, să stocheze şi să prelucreze informaţii (analize şi prognoze) legate de realizarea legăturii dintre sistemul educaţional al şcolii şi piaţa muncii;

· Sistem informatic între actorii regionali relevanţi pentru realizarea planificării şi revizuirii ofertei educaţionale (Spitale, Unități farmaceutice, Centre de asistență).

· Prezentarea ofertei educaţionale a şcolii conform structurii nevoilor de calificare identificate în mediul urban şi cu accent în mediul rural

Prioritatea 5: Asigurarea calităţii în educaţie şi atingerea standerdelor în vederea integrării socio-profesionale

Obiectiv :

Implementarea și dezvoltarea sistemului national de asigurare a calitatii prin funcționarea Comisiei de Asigurare a Calității

Ţinte:

Creșterea calității actului educativ în condițiile accentuarii dimensiunii europene
Promovarea absolvenților în proporție de 90%
Creşterea numărului absolvenţilor integraţi socio – profesional

Prioritatea 6: Inițierea unei rețele ample de colaborare cu parteneri sociali

Obiectiv :

Crearea unui parteneriat eficient între angajatori şi unitatea noastră școlară

Ţinte :

· Încheierea de acorduri de parteneriat între Școala Sanitară Postliceală “I. Gh. Duca” şi agenţii economici din domeniul sănitare și farmaceutic în vederea asigurării instruirii practice adecvate.

· realizarea de parteneriate cu administrația locală și agenții economici;

· încheierea de parteneriate cu unități de învățământ similare din țară și din UE.

Principii pe care le cultiva Școala Sanitară Postliceală “I. Gh. Duca”:

- toți elevii doresc să învețe și ei trebuie încurajați în acest sens

- dacă unii refuză să o facă sau întâmpină dificultati, ei trebuie ajutati sa le depasesca si sa nu fie etichetati drept „dificili”

- toti elevii au capacitatea de a invata. Obiectivul trebuie să fie cel de îmbunătățire continua a performanțelor și a încrederii lor în forțele proprii, nu cel de cuantificare a eșecurilor

- acumulările pozitive trebuie recunoscute și încurajate

- competiția este un lucru natural, dar cooperarea este mult mai eficientă în îndeplinirea sarcinilor. Cele două nu sunt ireconciliabile

- nu exista o metodă „sfântă” de predare. Există loc pentru o multitudine de metode

- în clasă , profesorii trebuie să fie mentori, nu doar manageri, supervizori sau instructori.

Țelul nostru trebuie să fie cel al instituirii unei atmosfere în care să poata fi respectate următoarele „percepte”:

- elevii trebuie respectați și ascultați

- atât elevii, cât și aspirațiile acestora nu trebuie îngrădite

- căutarea metodelor de îmbunătățire a înțelegerii, cunoașterii și a abilităților practice reprezintă un proces continuu care trebuie sprijinit de către profesor

- elevii sunt încurajati să creadă că pot și trebuie să facă bine un lucru „de prima dată”

- teama nu are ce căuta în acest proces de invatamant

- școala creează și întreține strânse legături cu comunitatea locală

PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR

2.1 Analiza mediului extern

În analiza mediului extern sunt necesare informaţii de natură politică, economică, educaţională, demografică cu influenţele şi interdependenţele dintre ele.

Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:

· Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.

· Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente.

· Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul postuniversitar şi prin învăţarea permanentă.

· Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor locale.

· Realizarea echităţii în educaţie.

Contextul în care unitatea îşi derulează activitatea este următorul:

- mediu competitiv datorat unui număr mare de unități școlare care școlarizează în acest domeniu;

- scăderea populaţiei şcolare, ca urmare a scăderii natalităţii începând cu anul 1991 - prognoză (16% - 2006; 20% - 2012; 40% - 2016), precum şi a fenomenului de migraţie;

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2007, Regiunea SV Oltenia are o populaţie de 2.279.849 locuitori, dinamică în raport cu anul 2002 evidenţiind o scădere cu 2,62% faţă de 1,18% cât este la nivel naţional al 1 iulie 2007.

La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 2002, în anul 2007 faţă de anul 2002, populaţia regiunii a scăzut cu 61.215 persoane.

Dintr-un total de 2.279.849 persoane la nivelul anului 2007, femeile din Oltenia reprezintă 1.161.830 (50,96%). Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural.

Asistăm, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia la reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, de la 22,7% în anul 1990, la 14,9% în anul 2007, în timp ce grupele de populaţie vârstnică înregistrează o uşoara creştere în fiecare an, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2007 un nivel de peste 16,3 % .

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere..

Oraşul Horezu, aşezat în partea centrală a judeţului, aproximativ la mijlocul distanţei dintre Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu, având o suprafaţă de 118 km2 şi o populaţie de 6.263 locuitori, este atestat documentar într-un hrisov din 1487, aparţinând domnitorului Vlad Călugărul. Declarat târg în anul 1780 şi devenit oraş prin reorganizarea administrativă a teritoriului României din 1968, localitatea s-a dezvoltat de-a lungul timpului ca puternic centru de transhumanţă, centru de olărit, schimburi comerciale şi activităţi agricole şi silvice.

În prezent, economia oraşului se concentrează în activităţi din domeniul meşteşugurilor, turismului, comerţului, agriculturii şi silviculturii. Numărul mediu de salariaţi în anul 2012 a fost de 1.544, cei mai mulţi activând în industria prelucrătoare (meşteşuguri) -280, comerţ – 270, transport şi depozitare – 170 şi turism – 40; un număr însemnat, peste 600 salariaţi, activează în administraţia publică, învăţământ şi sănătate. La aceeaşi dată, numărul şomerilor înregistraţi a fost de 223 persoane.

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a regiunii Oltenia să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei regiunii Oltenia din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 2149,4 mii persoane, iar în 2025 de 1950,9 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2003-2025 de 16,27%.

De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 494,2 mii persoane, iar în 2025 de 400,3 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 40,26 %

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relative constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din judeţul Valcea reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional şi regional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţul Valcea o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Din analiza pieţei muncii, în perspectiva anului 2015

domeniile prioritare sunt construcţiile, comerţul, sanatatea, sectorul servicii, hoteluri şi restaurante, industrie alimentară, industria prelucrării lemnului, electronică şi automatizări. O tendinţă constant – descrescătoare o au domeniile electric, industrie textilă, chimie industrială, agricultură, protecţia mediului.

Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Vâlcea pentru perioada 2015-2023

Consolidarea învăţământului profesional şi tehnic, prin introducerea, începând cu anul şcolar 2014/2015, a învăţământului profesional si tehnic cu durata de 3 ani, cu o componentă importantă de pregătire practică la locul de muncă, constituie un punct esențial pentru respectarea angajamentului de continuare a reformelor în domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru asigurarea unui învăţământ adaptat cerinţelor pieţei muncii şi centrat pe dezvoltare personală şi socială.

În învățământul primar, numărul de elevi a scăzut continuu în perioada anilor 2007/2008-2011/2012, în regiunea Sud Vest Oltenia, situația fiind similară în toate regiunile țării . Începând cu anul 2012/2013, numărul de elevi din primar a crescut brusc, cu peste 12%, iar în anii următori, până în 2015/2016, acest număr scade, însă în proporție mult mai mică față de perioada anterioară.

În învățământul gimnazial, numărul de elevi a scăzut continuu pe întreaga perioadă 2007/2008-2015/2016, situația fiind aceeași la nivelul regiunilor (cu excepția regiunii București-Ilfov, a cărei evoluție a fost fluctuantă), dar și la nivelul județelor componente din Sud Vest Oltenia

În învățământul liceal, la nivelul regiunilor, numărul de elevi a avut o evoluție crescătoare în perioada anilor școlari 2007/2008-2011/2012, scăzând apoi continuu până în 2015/2016.

Numărul elevilor din învățământul profesional a cunoscut o scădere abruptă în perioada 2007/2008-2011/2012, motivul principal fiind nealocarea de clase la acest nivel de educație în perioada 2009/2010-2011/2012. Începând cu anul 2012/2013 numărul începe să crească ușor, datorită reintroducerii învățământului profesional, la început după clasa a IX-a (cu o durată de doi ani), iar din 2014-2015 după clasa VIII-a (cu durată de trei ani).

La nivel național, ponderea IPT în total învățământ secundar superior a avut un trend ușor crescător în perioada 2004/2005-2007-2008 (de la 59,9% la 60,3%), pentru ca în perioada următoare, până în 2015/2016 să scadă în mod continuu, până la 49,8%.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 4, iar 60% pentru calificări de nivel 3.

Analiza numărului de elevi, pe domenii, în învățământul liceal din regiunea SV Oltenia în anul școlar 2016-2017, arată că procentul cel mai mare de cuprindere este la domeniul mecanică, urmat de domeniile economic, turism și alimentație și electric. Cele mai mici ponderi se înregistrează la domeniile silvicultură, chimie industrială și fabricarea produselor din lemn, care și ca sectoare economice au o slabă reprezentare în regiune .

Pe calificări, în cadrul județului Vâlcea, calificările cu cel mai mare grad de cuprindere sunt: tehnician în activităţi economice, tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii și tehnician analize produse alimentare.

La învățământul profesional, în anul școlar 2016-2017, numărul de elevi n unitățile IPT din regiune este destul de modest, însă în creștere de la reintroducerea acestei forme de educație: în clasa a XI-a 2026 elevi, în clasa a X-a 2514 elevi, iar la clasa a IX-a 2676 elevi.

Pe domenii de formare, cuprinderea cea mai mare este la domeniul mecanică(47% din total); la mare distanță urmează domeniile turism și alimentație (13%), electric (8%) și agricultură (8%). În domeniile materiale de construcții și fabricarea produselor din lemn numărul de elevi este0.

În anul școlar 2016-2017, în regiunea SV Oltenia, rețeaua școlară are în componență 140 de unități de învățământ profesional și tehnic, din care 112 publice și 28 particulare.

Din numărul total de unități IPT, 107 sunt în mediul urban și 33 în mediul rural. Din această repartiție se observă neuniformitatea repartiției rețelei școlare pe cele două medii.

În județul Vâlcea rețeaua este formată din 25 de unități IPT, din care 4 unităţi de învățământ particular.

În mediul rural sunt un liceu teoretic cu clase de învăţământ profesional şi două şcoli profesionale, iar celelalte 22 de unități se găsesc în mediul urban.

În funcție de nivelul de învățământ, cele 25 de unități IPT sunt clasificate astfel: 3 colegii, 16 licee(din care două licee teoretice cu clase de învăţământ profesional şi un liceu teoretic cu clase de învățământ postliceal), 4 școli postliceale particulare, o şcoală profesională şi o şcoală profesională specială.

Date statistice ale judetului Vălcea (revizuite - statistica judeţeană 2018):

- număr estimat de absolvenţi de liceu în judeţ = aproximativ 12351

- numărul populaţiei : în judeţ – aproximativ 351.728 locuitori

- număr de cabinete medicale de specialitate în judeţ: 175

- număr de cabinete medic familie în judeţ: 204

- număr de spitale în judeţ: 11

- policlinici: 111

- număr de farmacii în judeţ: 180

Datele statistice disponibile evidențiază faptul că, în Sud Vest Oltenia, la finalul anului școlar 2014-2015, procentul elevilor promovați din învățământul liceal, a fost de 96,2% din totalul celor aflați în evidență. Valoarea este apropiată de media națională, de 96,3%.

Pe ani de studiu, situația cea mai bună este la clasa a XII-a, unde promovabilitatea a fost de 98% pe regiune, iar cea mai slabă la clasa a IX-a, unde procentul a fost de 94,7%. La nivelul județelor, procentele sunt comparabile cu nivelul regional. Judeţul Vâlcea are cel mai mic procent de promovare la clasa a IX-a din regiunea Sud Vest Oltenia, situându-se sub media naţională.

În învățământul profesional, la sfârșitul anului școlar 2014-2015, procentul de elevi promovați a fost mai redus decât la învățământul liceal, valoarea regională fiind de 87,5%, sub media națională de 90,1%. Comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare, Sud Vest Oltenia are cea mai scăzută rată de promovabilitate.

Analiza numărului de absolvenți din regiune ne oferă o imagine sintetică asupra potențialei forță de muncă tânără sau a potențialilor studenți din Oltenia.

La nivel liceal, evoluția numărului de absolvenți în perioada 2010-2014, relevă următoarele aspecte:

- la filiera tehnologică, s-a înregistrat cel mai mare număr de absolvenți în anul 2012 (13927), până în 2014 acest număr diminuându-se cu 2533 de persoane.

- la licee teoretice, numărul a fost în scădere în perioada 2010-2012, în perioada următorilor doi ani acesta crescând peste valoarea din 2010 (cu 356 de persoane);

- la filiera vocațională, numărul de absolvenți a crescut continuu în perioada de analiză (de la 923 în 2010, la 1194 în 2014).

În învățământul profesional din regiune, numărul de absolvenți a scăzut brusc în anul 2011, din cauza faptului că, pentru o perioadă, nu s-a mai acordat cifră de școlarizare la această formă de învățământ, situația redresându-se treptat în perioada următoare.

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

În învățământul gimnazial, datele statistice oficiale privind acest indicator din perioada anilor școlari 2006/2007- 2014/2015 arată la nivelul regiunii SV Oltenia, o fluctuație în jurul valorii de 85%. În anul 2010/2011 se înregistrează o creștere substanțială a absolvirilor, în toate regiunile țării, ca urmare a faptului că au finalizat studiile gimnaziale și o parte a celor care au abandonat studiile în anii anteriori.

În învățământul liceal din regiune rata de absolvire a crescut mult în perioada 2006/2007-2014/2015 (de la 59% la 98,5%), trend înregistrat în toate regiunile țării. Datele disponibile evidențiază faptul că populația de sex feminin și cea din mediul urban înregistrează procente mai mari ale ratei de absolvire.

O situație specială este în învățământul profesional, având în vedere că, în perioada 2009/2010-2011/2012 nu s-a alocat cifră de școlarizare pentru acest tip de învățământ, calificările specifice acestuia (de nivel 3 conform CNC) fiind dobândite numai prin stagii de pregătire practică, organizate după clasa a X-a liceu tehnologic.

Acesta este motivul principal pentru care rata de absolvire pentru învățământul profesional, a cunoscut o scădere bruscă în școlar 2011/2012 față de perioada anterioară, iar odată cu reînființarea învățământului profesional după clasa a IX-a, în anul 2012/2013 și după clasa a VIII-a, începând cu anul școlar 2014/2015, a cunoscut un ușor reviriment. Numărul de clase alocate formării profesionale de nivel 3 a cunoscut o creștere continuă la nivel regional și județean, însă este nevoie în continuare de eforturi pentru creșterea gradului de atractivitate al acestei forme de învățământ. Se menține încă scăzută rata de absolvire a învățământului profesional, atât la nivel regional cât și național, având în vedere motivele expuse.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Abandonul școlar pe niveluri de educație, reprezintă un indicator foarte important pentru toate nivelurile de educație.

Cifrele oficiale cumulate pentru învățământul primar și gimnazial arată că procentul de abandon la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia este sub nivelul național în perioada anilor școlari 2006/2007-2013/2014, ajungând la aceeași valoare în anul 2014/2015 (2%, atât la nivel național, cât și la nivel regional). Evoluțiile sunt însă diferite în cadrul județelor regiunii. De remarcat este creșterea procentului de abandon în anul școlar 2014/2015 pe toate palierele de analiză, creșterea regională fiind superioară celei naționale.

Analiza abandonului pe sexe și pe medii de rezidență indică faptul că, la nivelul învățământului primar și gimnazial, ratele sunt mai crescute în rândul populației masculine și în mediul rural.

Analiza abandonului școlar pe nivel de învățământ gimnazial prezintă o mare importanță din perspectiva faptului că absolvenții acestui nivel educațional se vor regăsi ulterior în învățământul liceal și profesional, iar efectele abandonului din gimnaziu se translatează și la nivelul învățământului secundar superior.

În regiunea Sud Vest Oltenia, procentul de abandon școlar pe acest nivel de învățământ a avut, în perioda de analiză, o evoluție fluctuantă, însă sub valorile naționale anuale. Este de semnalat valoarea crescută a abandonului școlar în anul școlar 2014-2015, atât la nivel național, cât și la nivelurile regional și al majorității județelor regiunii (face excepție județul Gorj, unde procentul a scăzut), judeţul Vâlcea situându-se peste media regiunii şi naţională.

Se mențin pe întreaga perioadă de analiză valorile mai mari pentru populația de sex masculin și cea din mediul rural.

În învățământul secundar superior, datele statistice oficiale privind abandonul școlar sunt defalcate pe fiecare formă de învățământ (liceal, respectiv profesional) până în anul școlar 2009/2010, iar din anul 2010/2011, date fiind schimbările legislative, statisticile sunt cumulate pentru învățământul profesional cu învățământul liceal.

Datele din perioada 2006/2007-2009/2010 ilustrează faptul că abandonul în învățământul profesional a avut valori mai mari decât cel de la liceu, pe toate nivelurile de analiză.

În perioada ultimilor cinci ani școlari datele statistice oficiale regionale disponibile privind rata abandonului în învățământul liceal și profesional arată o scădere din 2010/2011 până în 2012/2013, pentru ca apoi procentul să crească din nou până în 2014/2015.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Părăsirea timpurie a sistemului de educație este un fenomen monitorizat de Uniunea Europeană prin măsurarea procentului de tineri cu vârsta de 18-24 ani, cu nivel de educație scăzut (elementar) și care nu au mai urmat o altă formă de educație.

EUROSTAT furnizează date statistice la nivel de Uniune, național și regional în ceea ce privește rata de părăsire timpurie. Analiza acestora scoate în evidență faptul că România se situează peste media europeană în ceea ce privește numărul persoanelor care părăsesc timpuriu școala de-a lungul întregii perioade de analiză, 2000-2015. Evoluția cifrelor pe plan național, arată o relativă scădere în perioada 2000-2008 (de la 22,9% la 15,9%) pentru a crește ușor în perioada următoare, până la 17,3% în 2015. Valorile înregistrate în Sud Vest Oltenia sunt sub mediile anuale naționale, iar tendința generală de-a lungul perioadei de analiză este de scădere.

Analiza datelor pe sexe, la nivel național, arată că rata de părăsire timpurie a școlii este ușor crescută în cazul populației masculine, față de cea feminină. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, situația este inversată, în rândul populației feminine fenomenul manifestându-se mult mai acut.

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii este una dintre țintele României în cadrul Strategiei Europa 2020, procentul asumat fiind 11,3% în anul 2020. Contribuții semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinților în viața școlii, dar și îmbunătățiirea condițiilor materiale atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

Priorităţi şi obiective regionale şi locale

Din analiza Planului Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI) pentru regiunea sud vest Oltenia, document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2017-2018 cât şi a elementelor surprinse de analiza SWOT, a fost propus următoarul obiectiv general:

Creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic. Obiectivele specifice sunt urmatoarele:

♦ Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare IPT;

♦ Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii.

♦ Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor IPT în 80% din unităţile şcolare.

♦ Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor IPT – fiecare cadru didactic să participe la cel puţin un curs de perfecţionare.

♦ Monitorizarea anuală a acţiunilor PRAI si PLAI.

Setul de valori care alcătuieşte cultura şcolii va fi într-o strânsă legătură cu aspectele principale ale activităţilor şi obiectivelor care, sub o formă sau alta, sunt prezente în fiecare şcoală:

♦ Ţinta educaţiei

♦ Natura educaţiei

♦ Tipul de educaţie, din punct de vedere al adecvării faţă de elevii şcolii

♦ Metodologia prin care educaţia este oferită elevilor şcolii.

În contextul actual şi de viitor apropiat este necesară orientarea învăţământului atât la nivel naţional cât şi la cel local printr-o viziune realistă privind dimensionarea ofertei educaţionale având în vedere perspectiva scăderii populaţiei şcolare şi cu cererea de pe piaţa muncii.

Colaborăm cu agenţii economici pentru efectuarea orelor de instruire practică cât şi pentru elaborarea curriculumului la nivel local.

Având în vedere schimbările ce se vor produce considerăm că în viitor cele mai mari şanse de angajare le vor avea persoanele care vor demonstra următoarele calităţi:

- competentă profesională;

- capacitate foarte bună de comunicare şi relaţionare;

- spirit de echipă;

- spirit întreprinzător;

- autonomie de lucru;

- capacitatea, motivaţia de a învăţa toată viaţa;

- adaptabilitatea la schimbare şi o atitudine pozitivă în raport cu schimbarea.

Rolul determinant al şcolii poate fi sesizat nu doar în ceea ce priveşte educaţia tinerilor pe diferite domenii, dar şi în ceea ce priveşte educaţia familială şi comunitară prin elemente care nu sunt analizate întotdeauna cu atenţie şi care pot avea efecte deosebit de importante pe termen lung.

Şcoala a fost întotdeauna un factor de progres şi acest rol trebuie păstrat în continuare pentru a da şanse unei societăţi să se dezvolte.

În opinia noastră rolul instituţiilor de învăţământ este atât de important încât acestea pot influenţa chiar şi dezvoltarea economică a unui mediu comunitar.

2.2 Analiza nevoilor- autoevaluarea interna

Predarea si invatarea

Deviza şcolii noastre este să pregatim si sa formăm tineri la nivelul standardelor europene, să-i educăm pentru viaţă şi pentru integrarea cu succes în societate.

Astfel:

Ø elevii primesc informaţii şi sunt cooptaţi în diferite programe de învăţare ;

Ø şcoala are acces la Internet şi oferă elevilor sprijin în strângerea informaţiilor suplimentare despre cursuri şi carieră;

Ø şcoala va realiza cu diverse ocazii prezentari ale a ofertei educationale pentru absolventii ciclului superior al liceului din localitate si din zonele limitrofe

Ø la nivelul unităţii de învăţământ la început de ciclu, este stabilit ca prioritate evaluarea iniţială pe discipline, cât şi stabilirea stilurilor de învăţare individuală – dovezi: testări iniţiale, chestionare privind stilurile de învăţare, chestionare privind conştientizarea stilului de învăţare, portofoliile de educaţie permanentă a cursantilor;

Ø analiza testărilor în cadrul comisiilor metodice şi C.P. şi stabilirea ţintelor individuale de învăţare – dovadă: procesele verbale ale comisiilor metodice, rapoartele de activitate pe catedre;

Ø activitatea de predare este structurată în lecţii cu conţinut adecvat programei şi adaptat nivelului grupei – dovezi: planificări calendaristice, planuri de lecţie centrate pe elev, fişe de lucru, fişe de evaluare;

Ø în urma folosirii unor strategii noi la clasă, elevii vor acorda feed–back profesorilor – dovezi: chestionar privind strategiile de predare folosite, portofoliile elevilor;

Ø elevii primesc în mod regulat feed–back prin notarea ritmică efectuată şi discutarea performanţelor şcolare cu profesorii – dovezi: catalogul anului, comisia de notare ritmică, fişele de observare a lecţiei.

Concluzionand, exista preocupari pentru activitatea de inovatie in domeniul didactic (eleborarea unor teste de evaluare, lectii moderne), cadrele didactice au o inalta pregatire profesionala, atat din punct de vedere stiintific, cat si psihopedagogic.

Materiale si resurse didactice

Școala Sanitară Postliceală “I. Gh. Duca” dispune de baza didactica proprie dar foloseste prin inchiriere si baza materiala de la Liceul „C-tin Brancoveanu” care este singura institutie de invatamant din orasul Horezu si dispune de o baza materiala si didactica complexa .În ceea ce priveşte materialele didactice şi dotarea scolii s-au constatat următoarele:

Ø şcoala dispune de laboratoare de chimie si biologie dotate cu mese de laborator, truse de biologie si chimie pentru uzul elevilor, aparatura de laborator pentru detrminarea pH-ului, analize chimice cantitative, precum si de reactivi necesari efectuarii analizelor de laborator, model pentru studiul corpului uman, microscoape din noua generație. De asemenea, prin grija Asociației Althea, persoana juridica fondatoare, sălile de demonstrație au fost dotate cu material didactic în concordanță cu standardele de pregătire profesională ale calificalilor Asistent Medical Generalist și Asistent Medical de Farmacie: manechin, brat pentru injectii, schelet osos, mulaje, scaun rulant, materiale si dispozitive sanitare, mobilier adecvat.

A .Planul de școlarizare 2019-2020

CALIFICAREA PROFESIONALA	NUMAR DE LOCURI ESTIMATE Minim/maxim	NUMAR ELEVI REALIZAT
ASISTENT MEDICAL GENERALIST	36	33
ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	36	29
NUMĂR TOTAL ELEVI ÎNSCRIȘI	72	62

Situația școlară la sfârșitul anului școlar 2019-2020

CALIFICAREA / ANUL	ÎNSCRIȘI	EXMATRICULAȚI	RETRAȘI	TRANSFERAȚI	REPETENȚI	PROMOVAȚI
ANUL I ASISTENT MEDICAL GENERALIST	33	1	2	1	0	29
ANUL I ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	29	0	2	0	0	27
ANUL II ASISTENT MEDICAL GENERALIST	43	0	0	0		43
ANUL II ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	10	0	0	0	0	10
ANUL III ASISTENT MEDICAL GENERALIST	32	1	1	0	0	30
ANUL III ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	21	0	0	0	0	21

Situația școlară la sfârșitul anului școlar 2019-2020, conform mediilor generale

Calificare	Nr. Total Elevi Inscrisi	Nr. Total Elevi Promovati	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMG -I-	33	29	3	5	12	9	87,87%
AMG -II-	43	43	6	15	18	4	100%
AMG -III-	32	30	4	8	14	4	93,75%

Calificare	Nr. Total Elevi Inscrisi	Nr. Total Elevi Promovati	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMF -I-	29	27	3	9	15	2	93,10%
AMF -II-	10	10	2	3	4	1	100%
AMF -III-	21	21	2	4	11	4	100%

Examene de absolvire

Promotia 2020 a Şcolii Sanitare Postliceale“I Gh Duca “a finalizat studiile prin examenul de certificare a competenţelor , susţinut la nivelul scolii, care a constat în:

- proba practica

- proba scrisa

- sustinerea proiectului de diploma

Promovabilitatea a fost de 100%, atăt la calificarea profesională Asistent Medical Generalist, căt şi la calificarea profesională: Asistent Medical de Farmacie.

Situatia statistica a examenului de certificare a competentelor 2019-2020:

Calificare	Nr. Total Elevi Inscrisi	Nr. Total Elevi Promovati	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMG	30	30	0	10	14	12	100%

Calificare	Nr. Total Elevi Inscrisi	Nr. Total Elevi Promovati	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMF	21	21	0	8	8	5	100%

A .Planul de școlarizare 2020-2021

CALIFICAREA PROFESIONALA	NUMĂR DE LOCURI ESTIMATE Minim/maxim	NUMĂR ELEVI REALIZAT
ASISTENT MEDICAL GENERALIST	35	33
ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	30	28
NUMĂR TOTAL ELEVI ÎNSCRIȘI	65	61

Situația școlară la sfârsitul anului școlar 2020-2021

CALIFICAREA / ANUL	ÎNSCRIȘI	EXMATRICULAȚI	RETRAȘI	TRANSFERAȚI	REPETENȚI	PROMOVAȚI
ANUL I ASISTENT MEDICAL GENERALIST	33	0	2	0	0	31
ANUL I ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	28	0	2	0	0	26
ANUL II ASISTENT MEDICAL GENERALIST	43	0	0	0	0	43
ANUL II ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	10	0	0	0	0	10
ANUL III ASISTENT MEDICAL GENERALIST	29	0	0	0	0	29
ANUL III ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	21	0	0	0	0	21

Situația școlară la sfârșitul anului școlar 2020-2021, conform mediilor generale

Calificare	Nr. Total Elevi Înscriși	Nr. Total Elevi Promovați	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMG -I-	33	31	5	10	9	9	93,93%
AMG -II-	43	43	5	10	10	18	100%
AMG -III-	29	29	3	8	12	6	100%



Calificare	Nr. Total Elevi Înscriși	Nr. Total Elevi Promovați	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMF -I-	28	26	6	7	7	6	92,85%
AMF -II-	10	10	1	2	3	4	100 %
AMF -III-	21	21	2	7	3	9	100%

Examene de absolvire

Promotia 2020 a Şcolii Sanitare Postliceale “I Gh Duca “a finalizat studiile prin examenul de certificare a competenţelor , susţinut la nivelul scolii, care a constat în:

- proba practica

- proba scrisa

- sustinerea proiectului de diploma

Promovabilitatea a fost de 100%, atăt la calificarea profesională Asistent Medical Generalist, căt şi la calificarea profesională: Asistent Medical de Farmacie.

Situația statistică a examenului de certificare a competențelor 2020-2021:

Calificare	Nr. Total Elevi Inscrisi	Nr. Total Elevi Promovati	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMG	29	29	-	2	17	10	100%


Calificare	Nr. Total Elevi Inscrisi	Nr. Total Elevi Promovati	Media 6-7	Media 7-8	Media 8-9	Media 9-10	Promovabilitate
AMF	21	21	-	1	12	8	100%

A .Planul de școlarizare 2021-2022

CALIFICAREA PROFESIONALA	NUMĂR DE LOCURI ESTIMATE Minim/maxim	NUMĂR ELEVI REALIZAT
ASISTENT MEDICAL GENERALIST	60	60
ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	30	20
NUMĂR TOTAL ELEVI ÎNSCRIȘI	90	80

Situația școlară la sfârșitul anului școlar 2021-2022

CALIFICAREA / ANUL	ÎNSCRIȘI	EXMATRICULAȚI	RETRAȘI	TRANSFERAȚI	REPETENȚI	PROMOVAȚI
ANUL I ASISTENT MEDICAL GENERALIST	60	0	6	0	0	54
ANUL I ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	20	0	2	0	0	18
ANUL II ASISTENT MEDICAL GENERALIST	42	0	0	0	0	42
ANUL II ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	20	0	0	0	0	20
ANUL III ASISTENT MEDICAL GENERALIST	31	0	0	0	0	31
ANUL III ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE	27	0	0	0	0	27

PAS 2023

PARTEA 1 - CONTEXTUL

1.1. Formularea misiunii

1.2 Profilul școlii

1.3 Contextul national

.4 Priorități, obiective și ținte

PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR

2.1 Analiza mediului extern

2.2 Analiza nevoilor- autoevaluarea interna